ORDIN nr. 1.259 din 10 aprilie 2006
pentru aprobarea Normelor privind organizarea si asigurarea activitatii de instiintare, avertizare, prealarmare si alarmare in situatii de protectie civila

EMITENT:
MINISTERUL ADMINISTRATIEI SI INTERNELOR
PUBLICAT ÎN: MONITORUL OFICIAL nr. 349 din 18 aprilie 2006

Având în vedere dispozitiile art. 42 alin. (2) din Legea nr. 481/2004 privind protectia civilã,
în temeiul prevederilor art. 9 alin. (4) din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr. 63/2003 privind organizarea si functionarea Ministerului Administratiei si Internelor, aprobatã cu modificãri si completãri prin Legea nr. 604/2003 , cu modificãrile si completãrile ulterioare,

ministrul administratiei si internelor, în calitate de presedinte al Comitetului National pentru Situatii de Urgenta, emite prezentul ordin:

ART. 1
Se aproba Normele privind organizarea si asigurarea activitãtii de înstiintare, avertizare, prealarmare si alarmare în situatii de protectie civilã, prevãzute în anexa care face parte integrantã din prezentul ordin.
ART. 2
Comitetele pentru situatii de urgenta organizate la nivelul autoritãtilor administratiei publice centrale si locale, Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti vor lua mãsuri de organizare si asigurare a activitãtilor de înstiintare si alarmare în conformitate cu prezentele norme.
ART. 3
Prezentul ordin se publica în Monitorul Oficial al României, Partea I, si intra în vigoare în termen de 30 de zile de la data publicãrii.

Ministrul administratiei si internelor,
Vasile Blaga

Bucuresti, 10 aprilie 2006.
Nr. 1.259.

ANEXA

NORME
privind organizarea si asigurarea activitãtii de înstiintare, avertizare, prealarmare si alarmare în situatii de protectie civilã

CAP. I
Principii generale

ART. 1
Înstiintarea, avertizarea, prealarmarea si alarmarea se realizeazã în scopul evitãrii surprinderii si al luãrii mãsurilor privind adãpostirea populatiei, protectia bunurilor materiale, precum si pentru limitarea efectelor dezastrelor, atacurilor din aer si ale actiunilor militare.
ART. 2
Înstiintarea reprezintã activitatea de transmitere a informatiilor autorizate despre iminenta producerii sau producerea dezastrelor si/sau a conflictelor armate cãtre autoritãtile administratiei publice centrale ori locale, dupã caz, si cuprinde:
a) înstiintarea despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre;
b) înstiintarea despre pericolul atacului din aer;
c) înstiintarea despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, conventionale si neconventionale.
ART. 3
(1) Înstiintarea se realizeazã de Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta, denumit în continuare Inspectoratul General, sau de serviciile de urgenta profesioniste, dupã caz, pe baza informatiilor primite de la structurile care monitorizeazã sursele de risc sau de la populatie, inclusiv prin Sistemul national unic pentru apeluri de urgenta.
(2) Mesajele de înstiintare despre pericolul atacurilor din aer vizeazã introducerea situatiilor de alarma aerianã si încetarea alarmei si se emit pe baza informatiilor primite de la Statul Major al Fortelor Aeriene, conform protocoalelor încheiate în acest sens.
(3) Mesajele de înstiintare despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre vizeazã iminenta declansarii sau declansarea unor tipuri de riscuri.
(4) Mesajele despre utilizarea mijloacelor chimice, biologice, nucleare, radiologice, conventionale si neconven-tionale vizeazã pericolul contaminarii, directia de deplasare a norului toxic si se transmit pe baza datelor si informatiilor primite de la Statul Major General si structurile specializate din cadrul categoriilor de forte ale armatei, pe baza planurilor de cooperare încheiate conform legislatiei în vigoare.
ART. 4
Avertizarea consta în aducerea la cunostinta populatiei a informatiilor despre iminenta producerii sau producerea unor dezastre si se realizeazã de cãtre autoritãtile administratiei publice centrale sau locale, dupã caz, pe baza înstiintãrii transmise de structurile abilitate.
ART. 5
(1) Prealarmarea reprezintã activitatea de transmitere cãtre autoritãtile administratiei publice centrale si locale a mesajelor/semnalelor/informatiilor despre probabilitatea producerii unor dezastre sau a atacurilor din aer.
(2) Prealarmarea se realizeazã de Inspectoratul General si de serviciile de urgenta profesioniste, dupã caz, pe baza informatiilor primite de la Statul Major General si de la structurile specializate din cadrul categoriilor de forte armate, pe baza planurilor de cooperare întocmite în acest sens, precum si de la structurile care monitorizeazã sursele de risc.
ART. 6
(1) Alarmarea populatiei reprezintã activitatea de transmitere a mesajelor despre iminenta producerii unor dezastre sau a unui atac aerian si se realizeazã de cãtre autoritãtile administratiei publice centrale ori locale, dupã caz, prin mijloacele de alarmare prevãzute la art. 26, pe baza înstiintãrii de la structurile abilitate.
(2) Alarmarea trebuie sa fie oportuna, autenticã, stabilã si sa asigure în bune conditii prevenirea populatiei:
a) oportuna - dacã asigura prevenirea populatiei în timp scurt si se realizeazã prin mijloace si sisteme de alarmare care sa poatã fi actionate imediat la aparitia pericolului atacurilor din aer sau producerii unor dezastre;
b) autenticã - transmiterea semnalelor destinate prevenirii populatiei se realizeazã prin mijloace specifice de cãtre personalul stabilit prin decizii ale presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta;
c) stabilã - prevenirea populatiei si operatorilor economici se realizeazã în orice situatie creata si se obtine prin:
(i) mentinerea mijloacelor de alarmare în permanenta stare de functionare;
(ii) folosirea mai multor tipuri de mijloace de alarmare a cãror functionare sa fie asigurata de cel putin 3 surse energetice diferite: retea industriala, grupuri electrogene, acumulatoare, aer comprimat, abur, carburanti si altele asemenea;
(iii) verificarea periodicã a dispozitivelor de actionare a mijloacelor de alarmare;
(iv) readucerea la starea de functionare, în timp scurt, a sistemelor si mijloacelor de alarmare afectate în urma atacurilor din aer;
(v) intensitatea acustica a semnalelor de alarmare sa fie cu cel putin 6-10 dB mai mare decât zgomotul de fond.
ART. 7
Mesajele de avertizare si alarmare se transmit în mod obligatoriu, cu prioritate si gratuit, prin toate sistemele de telecomunicatii, posturile si retelele de radio si de televiziune, inclusiv prin satelit si cablu, care opereazã pe teritoriul României, la solicitarea presedintilor comitetelor pentru situatii de urgenta, conform protocoalelor încheiate în acest sens cu operatorii de comunicatii.
ART. 8
(1) În cazul producerii unor dezastre, folosirea mijloacelor de alarmare se realizeazã cu aprobarea prefectului, primarului localitãtii ori a conducatorului institutiei publice sau a operatorului economic implicat, dupã caz, ori a imputernicitilor acestora.
(2) Folosirea mijloacelor de alarmare în alte scopuri decât cele pentru care sunt destinate este interzisã.
(3) Sistemul de înstiintare, avertizare si alarmare la localitãti, institutii publice si operatori economici se verifica periodic prin executarea de antrenamente si exercitii.

CAP. II
Organizarea si asigurarea înstiintãrii

ART. 9
Inspectoratul General înstiinteazã centrele operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta la nivelul ministerelor si institutiilor publice centrale, iar prin unitãtile subordonate organizeazã si executa înstiintarea comitetelor pentru situatii de urgenta judetene, locale si al municipiului Bucuresti, pe zone si grupe de înstiintare, în functie de amploarea si de intensitatea situatiei de protectie civilã.
ART. 10
Înstiintarea se realizeazã astfel:
a) Inspectoratul General înstiinteazã centrele operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta si inspectoratele pentru situatii de urgenta judetene si al municipiului Bucuresti, denumite în continuare inspectorate judetene;
b) inspectoratele judetene înstiinteazã comitetele pentru situatii de urgenta judetene, locale, al municipiului Bucuresti si operatorii economici sursa de risc din zona de responsabilitate;
c) structurile Ministerului Administratiei si Internelor organizeazã înstiintarea unitãtilor si formatiunilor subordonate, pe baza datelor primite de la esaloanele superioare si inspectoratele judetene, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înstiintare, avertizare si alarmare despre situatii de urgenta, emisã prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General;
d) înstiintarea structurilor apartinând Ministerului Apãrãrii Nationale, Serviciului Roman de Informatii, Serviciului de Telecomunicatii Speciale si Serviciului de Protectie si Paza se organizeazã si se executa conform planurilor de cooperare.
ART. 11
Pentru realizarea înstiintãrii se folosesc sisteme si echipamente ale serviciilor de urgenta, precum si mijloace si canale puse la dispozitie de Serviciul de Telecomunicatii Speciale, pe baza de protocol/plan de cooperare, posturi de radiodifuziune si televiziune centrale si locale, aparate telefonice conectate la sistemul de telecomunicatii teritorial, aparate telefonice din reteaua de cooperare organizatã de Ministerul Apãrãrii Nationale [RTP/RMNC*)], cai si circuite telefonice închiriate permanent sau preluate temporar pe baza de protocol din sistemul de telecomunicatii teritorial, statii si receptoare radio, receptoare cu frecvente fixe, radiotelefoane din inzestrarea serviciilor de urgenta profesioniste, precum si ale agentilor economici sursa de risc.
__________
*) RMNC reprezintã Reteaua Militarã Nationala de Comunicatii.

ART. 12
(1) În scopul transmiterii unitare, eficiente si oportune a mesajelor, Inspectoratul General si inspectoratele judetene întocmesc scheme de înstiintare si alarmare, care cuprind: esalonul superior, structuri si formatiuni cu care coopereazã, autoritãtile administratiei publice centrale si/sau locale si operatori economici prevãzuti a fi înstiintati, organizati pe grupe de înstiintare; mijloace de transmisiuni folosite, timpul de înstiintare, precum si alte date necesare asigurãrii înstiintãrii.
(2) Schemele prevãzute la alin. (1) fac parte integrantã din planul de înstiintare si alarmare întocmit la nivelul fiecãrui inspectorat judetean.
(3) Numãrul grupelor de înstiintare se stabileste astfel încât sa se asigure înstiintarea completa si în timp scurt a structurilor prevãzute prin plan.
(4) Fiecare grupa de înstiintare va fi compusa, de regula, din 6-8 corespondenti, astfel încât, în cazul transmiterii simultane, calitatea mesajelor sa nu fie afectatã.
(5) Schemele de principiu, cu organizarea si asigurarea înstiintãrii si alarmarii la nivel national si judetean, sunt prevãzute în anexele nr. 1 si 2.
ART. 13
(1) Pentru transmiterea si receptionarea mesajelor de înstiintare prin radio se folosesc statii radio, receptoare radio si radiotelefoane, organizate în directii si retele radio de înstiintare. Lucrul în retelele radio de înstiintare se desfãsoarã potrivit prevederilor dispozitiunii de comunicatii, elaborata de Inspectoratul General.
(2) Directia comunicatii si informatica din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor asigura caracteristicile de lucru radio pentru Inspectoratul General.
ART. 14
Mesajele de înstiintare, în principiu, vor fi sub forma scrisã, iar continutul lor va fi scurt, clar si concis, eliminandu-se detaliile care genereazã confuzii. Inspectoratele judetene transmit mesajele prin aparatura de înstiintare existenta la municipii si orase, iar la comune se va transmite prin reteaua radio si înstiintare unilaterala pe frecvente fixe si telefonic (fax).
ART. 15
Centrele operative asigura pregãtirea si mentinerea echipamentelor în stare de functionare pentru primirea mesajelor despre pericolul atacurilor din aer si transmiterea acestora la organele prevãzute a fi înstiintate.
ART. 16
În Centrul Operational National (CON), centrele operationale judetene (COJ) si al municipiului Bucuresti si/sau punctele de comanda, la primirea ordinului de trecere la intensificarea mãsurilor de protectie a populatiei si bunurilor materiale, se asigura personal operativ si tehnic de specialitate. Personalul operativ rãspunde de primirea si transmiterea mesajelor de înstiintare sau semnalelor de alarmare, dupã caz. Data, ora si minutul primirii si transmiterii mesajelor de înstiintare si semnalelor de alarmare se înscriu în jurnalul actiunilor de interventie.
ART. 17
Centrul Operational National planifica, organizeazã si desfãsoarã lunar antrenamente privind transmiterea mesajelor de înstiintare despre pericolul atacurilor din aer si producerea dezastrelor cu centrele operationale judetene, al municipiului Bucuresti si centrele operative pentru situatii de urgenta cu activitate permanenta, în conformitate cu Metodologia transmiterii mesajelor de înstiintare, avertizare si alarmare despre situatii de urgenta, aprobatã prin ordin al inspectorului general al Inspectoratului General.
ART. 18
Centrele operationale judetene si al municipiului Bucuresti vor planifica, vor organiza si vor desfasura bilunar antrenamente de înstiintare a comitetelor judetene, al municipiului Bucuresti, locale si a operatorilor economici din zona de responsabilitate.
ART. 19
În cadrul antrenamentelor se va urmãri viabilitatea schemelor de înstiintare prin realizarea unor scenarii care au la baza analiza factorilor de risc din zona de competenta si încadrarea activitãtilor în timp real.
ART. 20
Inspectoratele judetene în cadrul convocarilor cu reprezentantii consiliilor judetene si ai consiliilor locale vor preciza procedurile de înstiintare si avertizare a populatiei de cãtre autoritãtile administratiei publice locale, verificand periodic modul de organizare a activitãtii.

CAP. III
Organizarea si asigurarea alarmarii

ART. 21
(1) Pentru alarmarea populatiei se asigura din timp de pace, în localitãti, institutii publice si la operatori economici, sisteme si mijloace de alarmare.
(2) Autoritãtile administratiei publice centrale si locale, conducãtorii institutiilor publice, patronii si managerii operatorilor economici sursa de risc, indiferent de forma de proprietate, prevãd anual în bugetul propriu fonduri pentru cheltuielile necesare desfãsurãrii activitãtilor de protectie civilã, potrivit legii.
ART. 22
Numãrul, tipul mijloacelor de alarmare si locurile de instalare a acestora pentru asigurarea alarmarii localitãtilor si operatorilor economici se stabilesc de cãtre Inspectoratul General în baza studiilor de audibilitate.
ART. 23
Asigurarea cu mijloace de alarmare se realizeazã din timp de pace. La trecerea graduala de la starea de pace la starea de rãzboi, prin trepte ale mobilizãrii, completarea echipamentelor se realizeazã conform normelor de inzestrare.
ART. 24
Alarmarea populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici se realizeazã prin semnale acustice sau optice emise cu ajutorul mijloacelor de alarmare si prin comunicãri transmise pe posturile de radiodifuziune si televiziune centrale si locale, iar în cazul existentei, si prin statiile de radioficare si radioamplificare.
ART. 25
(1) Semnalele de alarmare acustice a populatiei, institutiilor publice si operatorilor economici sunt: alarma aerianã, alarma la dezastre, prealarma aerianã si încetarea alarmei.
(2) Durata fiecãrui semnal de alarmare este de doua minute pentru toate mijloacele de alarmare, cu exceptia sirenelor cu aer comprimat la care durata este de un minut.
a) Semnalul ALARMs AERIANs se compune din 15 sunete a 4 secunde fiecare, cu pauza de 4 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 15 sunete a 2 secunde fiecare, cu pauza de 2 secunde între ele.
b) Semnalul ALARMs LA DEZASTRE se compune din 5 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 10 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 5 sunete a 8 secunde fiecare, cu pauza de 5 secunde între ele.
c) Semnalul PREALARMs AERIANs se compune din 3 sunete a 32 secunde fiecare, cu pauza de 12 secunde între ele. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune din 3 sunete a 16 secunde fiecare, cu pauza de 6 secunde între ele.
d) Semnalul ÎNCETAREA ALARMEI se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 2 minute. Pentru sirenele cu aer comprimat semnalul se compune dintr-un sunet continuu, de aceeasi intensitate, cu durata de 1 minut.
ART. 26
Dupã principiul de functionare si constructie, mijloacele de alarmare se clasifica în: mijloace acustice si mijloace optice.
a) Mijloacele de alarmare acustice asigura emiterea de sunete acustice cu frecvente de 200-500 Hz si pot fi:
1. mijloacele de alarmare acustice speciale: sirene electrice si electronice de diferite puteri, sirene cu aer comprimat si motosirene;
2. mijloacele de alarmare acustice obisnuite: fluiere cu abur sau cu aer comprimat, clopote, sonerii, claxoane etc.
b) Mijloacele de alarmare optice asigura afisarea explicita a denumirii semnalului de alarmare, precum si emiterea de semnale luminoase de avertizare. Acestea se instaleaza de regula la operatorii economici care prin specificul activitãtii nu asigura conditii optime pentru perceperea semnalelor acustice.
ART. 27
(1) Sistemul de alarmare al unei localitãti sau operator economic, în general, cuprinde: sirene electrice si/sau electronice actionate centralizat sau local, centrale de alarmare, statii de radioficare si radioamplificare.
(2) Alarmarea interioarã în incinta operatorilor economici, complexurilor comerciale, salilor de spectacole, statiilor de metrou etc., cu nivel de zgomot ridicat, se realizeazã cu mijloace acustice care sa producã un nivel sonor mai mare decât zgomotul de fond, dublate cu mijloace optice.
ART. 28
(1) Centralele de alarmare sunt destinate pentru actionarea centralizata a sirenelor electrice, electronice si a celor cu aer comprimat din municipii, orase si operatori economici care au instalate cel putin 3 sirene.
(2) Centralele de alarmare prevãzute la alin. (1) se instaleaza, de regula, în Centrul Operational National (CON), centrele operationale judetene si al municipiului Bucuresti, punctele de comanda, centrele operative si dispeceratele operatorilor economici sursa de risc, în încãperi amenajate si destinate acestui scop, care sa îndeplineascã conditiile tehnice pentru functionarea corespunzãtoare a acestora.
(3) Centralele de alarmare vor asigura si actionarea sirenelor prevãzute a se instala la primirea ordinului de trecere la intensificarea mãsurilor de protectie a populatiei si bunurilor materiale, în conformitate cu precizãrile instructiunilor si ordinelor în vigoare.
ART. 29
Încãperile în care se instaleaza centralele de alarmare se prevãd cu instalatii electrice si de telecomunicatii necesare actionarii sirenelor, mijloace de prevenire si stingere a incendiilor, instructiuni de exploatare a echipamentelor, planul localitãtii si al operatorilor economici cu amplasarea mijloacelor de alarmare si tabloul cu chei de la toate cofretele sirenelor.
ART. 30
La municipiile resedinta de judet centralele de alarmare se instaleaza în centrele operationale ori în punctele de comanda judetene sau/si municipale, dupã caz, astfel încât, în cazul scoaterii din functiune a uneia dintre acestea, sa se asigure alarmarea corespunzãtoare a localitãtii. De asemenea, la municipii si orase, centralele de alarmare trebuie sa poatã fi actionate si de la punctele de comanda judetene.
ART. 31
(1) În municipiul Bucuresti centralele de alarmare se instaleaza în centrul operational sau în punctul de comanda al inspectoratului pentru situatii de urgenta al municipiului. Centralele de alarmare ale sectoarelor se actioneazã de la punctul de comanda al municipiului Bucuresti.
(2) La centralele de alarmare instalate în punctul de comanda al municipiului Bucuresti se conecteaza 10-15% din sirenele existente în fiecare sector, asigurându-se astfel posibilitatea actionarii mijloacelor de alarmare din sectoarele la care punctele de comanda de protectie civilã respective au fost scoase din functiune în cazul atacului din aer.
ART. 32
În dispeceratele operatorilor economici sursa de risc se vor instala centrale de alarmare cu o capacitate care sa permitã actionarea centralizata a sirenelor electrice, sirenelor electronice, sirenelor cu aer comprimat existente si pe cele care se prevãd a se mai instala, asigurându-se în mod obligatoriu posibilitatea actionarii din centrele operationale judetene.
ART. 33
Centralele de alarmare se conecteaza pe cat posibil la aparatura de înstiintare-alarmare în scopul actionarii lor centralizate de la Inspectoratul General sau de la inspectoratele judetene.
ART. 34
(1) Actionarea mijloacelor de alarmare de la centralele de alarmare se asigura pe circuite telefonice urbane si interurbane proprii serviciilor de urgenta profesioniste sau închiriate din sistemul de telecomunicatii teritorial.
(2) Circuitele telefonice folosite pentru actionarea centralelor si mijloacelor de alarmare instalate la operatorii economici sursa de risc se închiriazã de cãtre acestia, iar pentru cele aflate la comitetele locale pentru situatii de urgenta se închiriazã de cãtre consiliile locale.
ART. 35
Pentru actionarea în timp oportun a mijloacelor de alarmare mobile sau dispuse în unele zone ale municipiilor si oraselor unde nu sunt asigurate legãturi de telecomunicatii teritoriale, echipele de alarmare se doteaza cu radiotelefoane care vor fi prevãzute în normele de inzestrare.
ART. 36
În functie de importanta localitãtii, în vederea realizãrii mãsurilor de protectie civilã, la nivel judetean se constituie rezerve de sirene electrice, electronice si motosirene în procent de 5-10%, în depozitul inspectoratului judetean, iar la centralele de alarmare în procent de 20-25% fata de existent.
ART. 37
Pentru transmiterea mesajelor si semnalelor de alarmare a populatiei prin posturile centrale si locale de radiodifuziune si televiziune, Inspectoratul General si inspectoratele judetene vor încheia protocoale de cooperare cu acestea.
ART. 38
În centrele operative ale comitetelor locale, precum si în dispeceratele operatorilor economici sursa de risc, care dispun de statii de radiodifuziune, respectiv de radioamplificare, pe timpul aplicãrii mãsurilor pentru cresterea graduala a capacitãtii de interventie se pregãtesc instalatiile necesare pentru transmiterea semnalelor si comunicãrilor de protectie civilã.
ART. 39
Operatorii economici sursa de risc asigura mijloacele de alarmare pentru prevenirea populatiei din zonele potential a fi afectate.
ART. 40
Zonele probabil a fi afectate în caz de dezastre se stabilesc pe timp de normalitate de cãtre comitetele judetene, locale si al municipiului Bucuresti pentru situatii de urgenta, precum si de operatorii economici sursa de risc, cu acordul inspectoratelor judetene.
ART. 41
(1) Alarmarea populatiei din localitãtile dispuse în zonele din aval de barajele hidroenergetice se asigura prin sisteme de alarmare, constituite din sirene electronice, sirene cu aer comprimat si electrice. Mesajele verbale si semnalele acustice emise de mijloacele de alarmare trebuie sa acopere intreaga zona inundabila si sa fie identice cu cele prevãzute la art. 25.
(2) Pentru noile lucrãri hidrotehnice sistemele de alarmare se realizeazã odatã cu executarea acestora, prin grija beneficiarilor, care rãspund si de întretinerea, mentinerea în stare de functionare si actionarea la nevoie a mijloacelor de alarmare.
ART. 42
(1) Actionarea mijloacelor de alarmare detinute de operatorii economici sursa de risc se realizeazã din dispeceratele detinãtorilor sau din locatiile (amplasamentele) stabilite de acestia, precum si din centrele operationale judetene.
(2) În situatia când pericolul este iminent, operatorii economici sursa de risc vor alarma imediat populatia din arealul de impact prin actionarea sirenelor din dispeceratele proprii, informand ulterior despre aceasta centrele operationale judetene.

CAP. IV
Instalarea, întretinerea, verificarea, repararea si folosirea mijloacelor de înstiintare si alarmare

ART. 43
Montarea, întretinerea si repararea mijloacelor de înstiintare-alarmare se asigura de cãtre personal tehnic autorizat, pe baza contractelor sau a conventiilor legal încheiate, în conditiile prevãzute de normele tehnice aprobate prin ordin al ministrului administratiei si internelor.
ART. 44
Dupã primirea ordinului de trecere la realizarea mãsurilor pentru cresterea graduala a capacitãtii de lupta se interzice executarea exercitiilor de alarmare publica. Verificarea functionarii fiecãrui mijloc de alarmare este admisã numai prin impulsuri scurte.
ART. 45
În scopul evitãrii declansarii accidentale a sistemelor si mijloacelor de alarmare, inspectoratele judetene, comitetele judetene si locale pentru situatii de urgenta împreunã cu operatorii de specialitate iau mãsuri pentru: asigurarea securitãtii mijloacelor sau elementelor din compunerea sistemelor de alarmare; instalarea filtrelor electrice de siguranta la circuitele telefonice de actionare a mijloacelor de alarmare; accesul unui numãr strict limitat de persoane care sa actioneze nemijlocit mijloacele de alarmare; verificarea si întretinerea periodicã a acestora, cunoasterea si respectarea întocmai a prevederilor instructiunilor si regulilor de exploatare de cãtre personalul care actioneazã sau întretine sistemele/mijloacele de alarmare.

CAP. V
Dispozitii finale

ART. 46
(1) Pentru lucrãri de dezvoltare si/sau completare a sistemului de înstiintare-alarmare pe teritoriul de competenta vor fi întocmite studii de audibilitate, fezabilitate si proiecte tehnice de cãtre institutiile abilitate sa execute astfel de lucrãri.
(2) Documentatia necesarã contractãrii acestor lucrãri va fi prezentatã în mod obligatoriu spre avizare Inspectoratului General - Serviciul înstiintare, alarmare si evacuare, cu 30 de zile anterior lansãrii formalitãtilor legale de contractare (achizitionare), atât pentru lucrãrile de proiectare, cat si pentru achizitia directa de echipamente.
ART. 47
Dotarea cu sisteme de alarmare se realizeazã la propunerile inspectoratelor judetene, prin finantare de cãtre consiliile judetene, municipale, orãsenesti si comunale. Pentru operatorii economici, responsabilitatea revine ministerelor si celorlalte organe de specialitate ale administratiei publice centrale, precum si conducãtorilor acestora.
ART. 48
Pentru organizarea si desfãsurarea eficienta a înstiintãrii si alarmarii, Inspectoratul General si inspectoratele judetene vor întocmi "Planul de înstiintare si alarmare al ...", conform anexei nr. 3, iar comitetele municipale, orãsenesti si locale vor întocmi "Schema organizãrii avertizarii si alarmarii populatiei ..." în conformitate cu precizãrile inspectoratelor pentru situatii de urgenta judetene (al municipiului Bucuresti).
ART. 49
Anexele nr. 1-3 fac parte integrantã din prezentele norme.

ANEXA 1
--------
la norme
--------

SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ÎNSTIINTARII SI ALARMARII LA NIVEL NATIONAL

NOTA CTCE
Reprezentarea grafica a schemei de principiu cu organizarea si asigurarea înstiintãrii si alarmarii la nivel national, se gãseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 349 din 18 aprilie 2006, la pagina 14, a se vedea imaginea asociata.


ANEXA 2
--------
la norme
----------

SCHEMA DE PRINCIPIU CU ORGANIZAREA SI ASIGURAREA ÎNSTIINTARII SI ALARMARII LA NIVEL JUDETEAN

NOTA CTCE
Reprezentarea grafica a schemei de principiu cu organizarea si asigurarea înstiintãrii si alarmarii la nivel judetean, se gãseste în Monitorul Oficial al României, Partea I, Nr. 349 din 18 aprilie 2006, la pagina 15, a se vedea imaginea asociata.


ANEXA 3
-------
la norme
---------

PLAN DE ÎNSTIINTARE SI ALARMARE

Partea cu text cuprinde:
- scopul si conceptia asigurãrii mãsurilor de înstiintare, avertizare si alarmare;
- realizarea înstiintãrii, avertizarii si alarmarii în diferite situatii:
? pe timpul conflictului armat;
? pe timpul trecerii de la starea de pace la starea de rãzboi prin trepte ale mobilizãrii;
? pe timpul situatiilor de urgenta, diferentiat pe tipuri de riscuri si în functie de amploarea si de intensitatea manifestãrii acestora;
- asigurarea actiunilor si protectia personalului:
? în cazul conflictului armat (a se vedea asigurarea actiunilor si protectia personalului, însã cele cu caracter nonmilitar);
? în situatii de urgenta.
Partea grafica cuprinde:
- harta cu organizarea transmisiunilor:
? locul de amplasare a mijlocelor de înstiintare si alarmare;
? situatia audibilitatii (judet, municipiu, oras, comuna);
? dispunerea statiilor radiotelefonice;
? dispunerea statiilor de radio si televiziune;
? dispunerea si capacitatea centralelor telefonice urbane si rurale;
? locul depozitelor cu materiale si echipamente de înstiintare si alarmare;
- schema fluxului informational (întocmitã în conformitate cu "Metodologia transmiterii mesajelor de înstiintare, avertizare si alarmare despre situatii de urgenta");
- schema cu organizarea înstiintãrii si alarmarii pe urgente, trepte si grupe;
- situatia mijloacelor de înstiintare si alarmare sub urmãtoarea forma:

-------------------------------------------------------------------------------
Modul de Locul
actionare de Starea de
Nr. Tipul Adresa Locul Proprietarul ----------- actionare operativitate
crt. echipa- de echipa- centra- local (ISUJ) (functioneazã/
mentului dispu- mentului lizat institu- nu
nere tia etc) functioneazã)
-------------------------------------------------------------------------------

- repartitia echipelor pentru actionare.

NOTA:
Planul se întocmeste de cãtre inspectoratul pentru situatii de urgenta judetean, se avizeazã de cãtre Inspectoratul General pentru Situatii de Urgenta si se aproba de cãtre prefect.
___________