ABK6


Buncarul complet autonom este conceput ca adapost subteran in caz de dezastre pentru a proteja 6 adulti timp de 1 la 6 luni fara evacuare. Buncarul a fost proiectat si dezvoltat pentru a proteja oamenii in timpul si in urma dezastrelor, cum ar fi cutremure, furtuni, incendii forestiere, pene de curent, accidente centrale nucleare, terorismul nuclear / chimic, atacuri aeriene, razboi nuclear, chimic si biologic. Dispune de toate echipamentele necesare, esentiale pentru supravietuire si comunicare, cat si echipamente care fac locuirea mai placuta pe o perioada mai lunga de timp. Buncarul are forme curbe, nu are pereti drepti si sarcini de tractiune, este proiectat special pentru presiuni externe si soc la sol ce depaseste 8 grade pe scara Richter.

ABK8


Buncarul complet autonom este conceput ca adapost subteran in caz de dezastre pentru a proteja 8 adulti timp de 1 la 6 luni fara evacuare. Buncarul a fost proiectat si dezvoltat pentru a proteja oamenii in timpul si in urma dezastrelor, cum ar fi cutremure, furtuni, incendii forestiere, pene de curent, accidente centrale nucleare, terorismul nuclear / chimic, atacuri aeriene, razboi nuclear, chimic si biologic. Dispune de toate echipamentele necesare, esentiale pentru supravietuire si comunicare, cat si echipamente care fac locuirea mai placuta pe o perioada mai lunga de timp. Buncarul are forme curbe, nu are pereti drepti si sarcini de tractiune, este proiectat special pentru presiuni externe si soc la sol ce depaseste 8 grade pe scara Richter.

ABK10


Buncarul complet autonom este conceput ca adapost subteran in caz de dezastre pentru a proteja 10 adulti timp de 1 la 6 luni fara evacuare. Buncarul a fost proiectat si dezvoltat pentru a proteja oamenii in timpul si in urma dezastrelor, cum ar fi cutremure, furtuni, incendii forestiere, pene de curent, accidente centrale nucleare, terorismul nuclear / chimic, atacuri aeriene, razboi nuclear, chimic si biologic. Dispune de toate echipamentele necesare, esentiale pentru supravietuire si comunicare, cat si echipamente care fac locuirea mai placuta pe o perioada mai lunga de timp. Buncarul are forme curbe, nu are pereti drepti si sarcini de tractiune, este proiectat special pentru presiuni externe si soc la sol ce depaseste 8 grade pe scara Richter.




Cine are nevoie de buncar subteran in caz de dezastre?

Din punctul nostru de vedere, orice familie sau companie are nevoie de un adapost pe care sa il poata folosi in cazul in care apar amenintari la adresa sigurantei personale, ca urmare a unor evenimente extreme.

Exista numeroase motive care pot justifica nevoia de un adapost subteran insa fierare individ le percepe diferit, in functie de viziunea personala cu privire la diferitele amenintari care atenteaza la siguranta sa si a celor dragi. Chiar daca evenimente precum razboaie, cutremure, dezastre naturale pot aparea cu probabilitati mici in unele zone, nimeni nu poate garanta cu certitudine ca un astfel de eveniment nu va avea loc tinand, cont de faptul ca lumea in care traim evolueaza si se schimba in mod continuu. Prin urmare chiar daca speranta noastra si a celor care detin un adapost subteran este de a nu utilizeze niciodata acest echipament, suntem de parere ca existenta lui este o asigurare reala, concreta si palpabila care garanteaza supravietuirea in cazul aparitiei unor amenintari iminente. Un alt lucru care este important de mentionat este faptul ca o asemenea investitie necesita timp pentru a fi data in folosinta prin urmare este imperativ sa fie executata din timp deoarece in momentul aparitiei unor evenimente extreme, care in toate situatiile sunt neprevazute, nu se mai poate face nimic.

Exista numeroase situatii care justifica utilizarea unui adapost subteran, unele cu o probabilitate mai mare de a se intampla altele cu o probabilitate mai mica, dar dincolo de probabilitati si presupuneri exista un lucru cert si anume faptul ca nimeni nu ne poate garanta ca suntem feriti de pericole indiferent de locul geografic in care ne aflam. Buncarele noastre subterane sunt astfel proiectate incat sa asigure supravietuirea, protectia si confortul ocupantilor sai in cazul aparitiei oricaruia, si nu numai, dintre evenimentele enumerate mai jos.

  • Conflicte armate, in care se face uz de arme de distrugere in masa, inclusiv bombe atomice, biologice si chimice;
  • Cutremure;
  • Accidente ale centralelor nucleare;
  • Accidente rutiere in care sunt implicate vehicule ce transporta deseuri radioactive;
  • Dezastre naturale cum ar fi furtuni, tsunami, tornade;
  • Incendii de mare anvergura cum ar fi incendii forestiere;
  • Crize economice grave cu consecinte extreme cum ar fi foametea, situatie in care siguranta individului este amenintata de alti indivizi capabili de gesturi disperate;
Citeste mai mult / Inchide



Care sunt efectele exploziei in sine si ale pulsului termic in cazul detonarii unei bombe atomice?

O bomba atomica genereaza o energia devastatoare, atat in momentul exploziei, cand se elibereaza cel putin jumatate din energie si unda de soc care distruge tot ce se afla deasupra liniei pamantului pe o anumita distanta de la punctual zero, cat si sub forma pulsului termic care apare ulterior incorporand 35% din energia bombei si care poate genera incendii si arsuri datorita suflului de aer fierbinte care circula cu viteze foarte mari.

Este de la sine inteles faptul ca efectele unei bombe atomice sunt cu atat mai devastatoare cu cat bomba este mai puternica. Pentru a evidentia mai eficient efectele ce rezulta in urma detonarii unei bombe atomice vom lua un exemplu care se bazeaza pe scenariul detonarii unei bombe nucleare de 500 KT. Ca si comparatie consideram util sa mentionam ca bomba detonata la Hiroshima in anul 1945 era de 15 KT.  Am ales acest exemplu deoarece majoritatea armelor nucleare din prezent sunt mai mici ca dimensiuni si au in medie 500 KT sau mai putin, iar in cazul submarinelor vorbim de arme nucleare de 200 KT.

Astfel in cazul detonarii unei bombe atomice de 500 KT in spatiu deschis exista un inel cu raza de 3,5 kilometri in interiorul caruia efectele sunt devastatoare si nimeni si nimic din ce se afla deasupra liniei pamantului nu are nici o sansa de supravietuire. Dupa acesta limita de 3,5 kilometri unda de soc si pulsul termic ajung dupa aproximativ 8 secunde de la momentul initial al exploziei unei bombe atomice de 500 KT. La 8 kilometri de la punctul zero, exista o fereastra de 20 de secunde pana ajunge unda de soc si pulsul termic. Aceste secunde sunt esentiale pentru supraviatuire si pot face diferenta intre viata si moarte, existand sanse de supravietuire daca se gaseste adapost de tipul transeelor, sau prin simpla intindere la nivelul solului fapt ce ar creste semnificativ sansele de supravietuire.

Sa presupunem in continuare ca avem un individ aflat in spatiu deschis in momentul detonarii bombei de 500 KT, si vom analiza efectele pe are le au explozia, unda de soc si pulsul termic asupra acestui individ si care sunt sansele sale de supraviatuire, mentionam ca ne referim aici doar la supravietuire dupa momentul exploziei fara a studia efectele, de atltfel devastatoare, ale radiatiilor ce insotesc explozia armelor nucleare. Astfel daca individul se afla in interiorul inelului cu raza de 3,5 kilometri, sansele sale de supravietuire deasupra nivelului solului sunt nule. Daca se afla la 3,5 kilometri de la punctual zero, unda de soc si pulsul termic ar ajunge la el dupa 8 secunde. Cel mai probabil puterea exploziei   i-ar perfora timpanele si ar trebui sa faca fata timp de 3 secunde unui suflul care are o viteza de 475 km/h, si care i-ar provoca un impact fatal. La acestea se mai adauga ranile provocate de fragmentele de proiectil si arsurile grave provocate de pulsul termic. Individul ar fi avut sanse de supravietuire deca ar fi gasit un adapost sub nivelul pamantului. La toate acestea se adauga efectele radiatiilor care sunt de asemnea foarte grave.

Un adapost subteran ar garanta supravietuirea ocupantilor sai si ar asigura potectie impotriva efectelor exploziei si a pulsului termic precum si impotriva radiatiilor a caror intensitate letala scade cu 99% in primele 48 de ore.

Citeste mai mult / Inchide



Care sunt efectele radiatiilor nucleare si a precipitatiilor radioactive?

In cazul exploziei unei bombe nucleare, pe langa energia generata de detonare, tradusa in forta exploziei, unda se soc si pulsul termic, cele mai devastatoare consecinte sunt cele cauzate de radiatiile radioactive.

Acestea nu se vad, nu se simt, si nu se materializeaza in nici un fel, cele mai multe particule radioactive fiind invizibile cu ochil liber, dar au efecte extreme de grave asupra sanatatii indivizilor care sunt expusi, cauzand de cele mai multe ori moartea. Prin urmare nu explozia propriuzisa este cea care face cele mai multe victime ci radiatiile care cauzeaza in timp pierderea unui numar mult mai mare de vieti.

In urma unei explozii nucleare rezulta izotopi radioactivi care pot fi cu viata scurta, si care genereaza un nivel mare de radiatii dar isi pierd puterea radioactiva intr-un timp mai scurt si izotopi cu o durata lunga de viata care rezista perioade lungi de timp si emit radiatii cu o intensitate mai redusa dar constanta. Spre exemplu izotopii de iod-131 au un timp de injumatatire de 8 zile in timp ce izotopii de strontiu-90 au un timp de injumatatire de 28 de ani, cesiu-137 30 de ani, iar izotopii de carbon-14 au un timp de injumatatire de 5700 de ani.

Cu cat explozia este mai puternica cu atat particulele radioactive sunt ridicate mai sus in aer si e nevoie de un timp mai lung ca aceste sa se depuna la sol. Astfel in cazul exploziei unei bombe nucleare de maxim 100 KT, particulele nu sunt ridicate de forta exploziei mai sus de troposfera, si astfel in decursul a maximum cateva luni, poate si mai repede, acestea sunt aduse la sol de fenomene meteorologice. In cazul detonarii unei bombe de ordinul unei megatone, particulele sunt ridicata pana la stratosfera, unde nu exista precipitatii, si astfel pot trece si ani pana particulele sunt aduse la sol.

Cel mai ridicat nivel de radiatie este generat de particulele aflate mai aproape de punctul zero deoarece acestea sunt mai mari si au o putere radioactiva mai mare. Cu toate acestea nici particulele care ajung la sute sau chiar mii de kilometrii distanta fata de punctul zero nu trebuie neglijate. In ciuda dimensiunilor reduse aceste particule pot avea efecte extrem de grave asupra sanatatii.

Citeste mai mult / Inchide



Care este diferenta intre radiatiile alfa, beta si gama?

Tot ce se afla in natura are tendinta sa ajunga intr-o stare stabile. Din acest motiv atomii instabili trec printr-un proces nuclear care are ca rezultat atingerea unei stari stabile, proces prin care este eliberata energia in exces din nucleu. Acest process se numeste radioactivitate. În urma unei explozii atomice rezulta trei tipuri de radiatii, alfa, beta si gama.

Radiatiile alfa se compun din particule incarcate electric, formate din doi neutroni (fara sarcina electrica) si doi protoni (incarcati pozitiv), numite particule alfa. Aceste particule sunt cele mai putin penetrante dintre toate formele de radiatii, astfal ca o singura foaie de hartie sau primul strat de piele moarta care acopera corpul uman le-ar opri, consumandu-si intreaga energie in urma interactiunii cu alti atomi. Particulele alfa pot fi foarte periculoase daca sunt inhalate sau ingerate, caz in care pot afecta sever tesuturile interne, cum ar fi plamanii.

Radiatiile beta sunt formate din particule beta compuse dintr-un electron liber. Au o putere mai mare de penetrare decat particulele alfa, putand patrunde cativa milimetri in tesuturi. Pericolul expunerii la radiatii beta este moderat, dar o expunere prelungita poate provoca arsuri ale pielii, si pot produce efecte grave daca intra in contact cu globul ocular. Ca si in cazul particulelor alga adevaratul pericol apara atunci cand particulele beta sunt inhalate sau ingerate.

Radiatiile gama sunt similare cu radiatiile X si constau intr-o unda electromagnetica, sau fotoni emisi din interiorul unui atom. Radiatiile gama sunt cele mai periculoase deoarece pot penetra orice tip de material, si traverseaza complet corpul uman astfel toate organele sunt expuse radiatiilor. Singura cale de protectie este un adapost construit din materiale capabile sa opreasca radiatiile gama, cum ar fi betonul sau anumite metale.

Citeste mai mult / Inchide



Care sunt diferentele intre unitatile de masura pentru radiatii Roentgen, Rad si Rem?

Faptul ca radiatiile afecteaza corpul uman si sanatatea individului este un lucru cert, prin urmare este important sa putem masura nivelul radiatiilor. Principalele unitati de masura utilizate pentru a determina nivelul de radiatii sunt Roentgen, Rad si Rem. Roentgen este o unitate de masura simbolizata prin R, utilizata pentru a masura energia produsa de radiatiile gama intr-un centimetru cub de aer.

Rad (Radiation Absorbed Dose) masoara cantitatea de radiatii absorbita de o masa sau material, cel mai adesea de corpul uman. Este important de retinut ca nu toate tipurile de materiale expuse la acelasi nivel de radiatii absorb aceeasi cantitate. Rem (Roentgen Equivalent Man) coreleaza doza absorbita de radiatii cu efectul biologic al dozei respective. Astfel pentru a determina efectul biologic al unei anumite doze de radiatii trebuie aplicat un factor calitativ la doza de radiatii exprimata in Rad, astfel se va obtine o doza de radiatii exprimata in Rem.

Ce doza de radiatii este prea mare pentru organism?

Radiatiile rezultate in urma unei explozii nucleare sunt daunatoare sanatatii indivizilor, dar este important de inteles cum reactioneaza organismul atunci cand este expus diferitelor doze de radiatii. In tabelul urmator am ales niste intervale de intensitate ale radiatiilor exprimate in Roentgen si am analizat cum reactioneaza organismul in fiecare caz in parte.  Trebuie mentionat ca in cazul copiilor efectele prezentate in continuare se obtin in cazul expunerii la jumatate din doza de radiatii necesara pentru a afecta in acelasi mod un adult.

Doza de radiatii Intervalul de timp in care se resimt efectele Efectele dozei de radiatii asupra organismului Pronostic
30 pana la 70 R Primele 6 pana la 12 ore Foarte putine cazuri de greturi si dureri de cap, varsaturi la aproximativ 5% din persoanele expuse la radiatii ce se apropie de 70R. Cel mai probabil individul se va reface complet.
70 pana la 150 R Primele 2 pana la 20 ore Cazuri moderate si pasagere de greturi si varsaturi la aproximativ 5 pana la 30% dintre indivizii expusi. Posibila intarziere in vindecarea ranilor traumatice si chirurgicale, scadere moderata a numarului de limfocite, trombocite si granulocite. Cel mai probabil individul se va reface complet.
150 pana la 300 R Primele 2 ore pana la 3 zile Cazuri moderate de greturi si varsaturi la aproximativ 20 pana la 70% dintre indivizii expusi. Stare moderata de oboseala si slabiciune la aproximativ 25 pana la 60% dintre indivizii expusi.
De la 3 la 5 saptamani 10 pana la 50 % dintre persoanele iradiate cu aceste doze vor avea nevoie de ingrijiri medicale. La nivele ale radiatiilor ce se apropie de 300R. Pot aparea infectii, sangerari, stari febrile, rani, arsuri, care pot creste nivelul mortalitatii. La nivele ale radiatiilor ce se apropie de 300 R se asteapta o mortalitate de 10%
300 pana la 530 R De la primele 2 ore pana la 3 zile Cazuri moderate de greturi si varsaturi la aproximativ 50 pana la 90% dintre indivizii expusi. Stare moderata de oboseala la aproximativ 50 pana la 90% dintre indivizii expusi.
De la 2 pana la 5 saptamani 10 pana la 80 % dintre persoanele iradiate cu aceste doze vor avea nevoie de ingrijiri medicale. Scaune diareice, deshidratare, ulceratii sunt efecte ce pot aparea la aceste doze de radiatii. Predispozitie la infectii ca urmare a suprimarii imunitatii. Scaderea moderata spre mare a numarului de limfocite, caderea parului dupa 14 zile. La nivele ale radiatiilor ce se apropie de 530 R se asteapta o mortalitate de 50%, sau mai mult.
530 pana la 830 R De la primele 2 ore pana la 2 zile Cazuri moderate spre severe de greturi si varsaturi la aproximativ 80 pana la 100% dintre indivizii expusi. Stare moderata spre severa de oboseala si slabiciune la 90 pana la 100% dintre indivizii expusi. Simptomele medicale asociate acestor doze de radiatii includ infectii, sangerari, febra, pierderea poftei de mancare, ulceratii, scaune diareice cu sange, hemoragii, hipotensiune. La nivele ale radiatiilor ce se apropie de 830 R se asteapta o mortalitate de 99%.
> 830 R De la primele 30 de minute pana la 2 zile Stare severa de greturi, varsaturi, oboseala, ameteala si dezorientare. Dureri de cap, dezechilibre severe ale fluidelor. Distrugerea maduvei osoase in doar cateva zile Sansele de supravietuire sunt aproape de zero in cazul unei asemenea doze de radiatii.

In cazul exploziei unei bombe atomice sansele evitarii radiatiilor este foarte redus fara un adapost special conceput sa le blocheze. Organismul este expus unor doze mici de radiatii si in urma unor proceduri medicale, iar expertii ne sfatuiesc sa limitam expunerea la radiatii la 5 rad pe an si 25 rad in intreaga viata. Efectele unei anumite doze de radiatii sunt cu atat mai severe cu cat organism este expus un timp mai scurt. Pentru exemplificare sa luam exemplul unui bronz al pielii acumulat in decursul unui an, jumatate de ora in fiecare zi, situatie in care organismul nu ar fi afectat din punct de vedere medical. Daca acelasi numar 182 de ore de stat la soare ar fi concentrate intr-o saptamana de expunere non-stop, organismul nu ar avea puterea sa regenereze tesuturile arse si efectele ar fi foarte grave daca nu chiar fatale.

Citeste mai mult / Inchide



Este necesar un detector de radiatii?

Radiatiile si precipitatiile nucleare nu pot fi vazute sau simtite de indivizi. Din acest motiv detectorul de radiatii este un instrument extrem de util si necesar. Cu ajutorul lui o persoana poate sti daca se afla intr-un camp radioactiv si la ce doza de radiatii se expune.

Un adapost antiatomic oricat ar fi de bun si oricat de bine ar proteja impotriva radiatiilor nu protejaza eficient fara un detector de radiatii si o persoana care sa stie sa il foloseasca. Cum ar putea sti persoanele din adapost care este nivelul de radiatii de la suprafata? Cand este sigur sa paraseasca adapostul? Cu ajutorul detectorului de radiatii, se poate stii cu exactitate care este nivelul de radiatii de la suprafata, astfel in cazul unei doze de 30R pe ora, parasirea adapostului pentru cateva minute pentru realimentare cu apa sau alimente nu ar avea afecte nocive asupra sanatatii individului, dar daca nivelul radiatiilor este de 1000 R parasirea adapostului si pentru un minut ar avea efecte grave.

Este important ca detectorul de radiatii sa poata indica si valori mari, letale de radiatii, astfel incat doza de radiatii sa nu depaseasca scara de masurare a detectorului. In caz contrar, daca detectorul este limitat la o anumita valoare si indica valoarea maxima, nu se poate sti care este efectul radiatiilor, instrumentul devenind inutil.

Citeste mai mult / Inchide



Ce este si la ce foloseste instalatia de filtroventilatie in adaposturile de aparare civila?

Destinatia si domeniul de utilizare a unei instalatii de filtroventilatie pentru adapaosturi de aparare civila A.L.A. de tip IFV2-750

1. Instalaţia de filtroventilaţie tip IFV2-750 este un utilaj destinat introducerii de aer filtrat în incinta buncarelor, subsolurilor si adăposturilor de protecţie civilă, asigurând supravieţuirea indivizilor aflati in incinta.

2. Principiul de funcţionare al instalaţiei constă în asigurarea în interiorul incintei a unei suprapresiuni de cca.10 mm CA faţă de cea atmosferică,în aşa fel încât să nu existe posibilitatea pătrunderii de aer viciat, care să afecteze persoanele adăpostite .

3. Instalaţia funcţionează in conditii optime într-un climat temperat (cu temperaturi cuprinse între –20 şi +50° C şi umiditate relativă de 80%) .

4. De obicei instalaţia de tip IFV2-750 este proiectata şi realizată să lucreze în două regimuri de filtrare a aerului şi, de asemenea, în două regimuri de acţionare, funcţie de cerinţele momentului utilizării astfel:

  • - filtrare mecanică - situaţie în care filtrele chimice  sunt excluse din circuitul aerului.Acest sistem se foloseşte pe timp de pace, când destinaţia adăpostului este alta (birouri,arhive,depozite,etc) şi se asigură numai o curăţire de praf şi alte impurităţi mecanice a aerului introdus în incintă;
  • - filtrare chimică - situaţie care se întâlneşte în diverse aplicaţii sau pe timp de război (atacuri cu substanţe chimice sau toxice de luptă) şi în care, pe traseul aerului de la exterior spre intrerior,intervine bateria de filtre chimice.

In această ultimă situaţie se disting două posibilităţi de acţionare a grupului de ventilare al instalaţiei, şi anume:

  • - acţionare electrică - curent furnizat de reţeaua electrică sau;
  • - acţionare manuala - la care se recurge atunci când reteaua electrica nu mai functioneaza.

Componenta instalatiei de filtroventilatie tip IFV2-750

5. Principalele părţi componente ale instalaţiei de filtroventilaţie tip IFV2-750 sunt:

-grupul de ventilare – format din supot, ventilator centrifugal,motor electric ( mono sau trifazat );

Instalatie filtroventilatie pentru adaposturi de aparare civila TIP-IFV2-750

  • - filtru reţinător de praf în carcasă cu clapete;
  • - filtre chimice cu o durată de (păstrare de max.5 ani şi o durată de exploatare de 1000 ore)
  • - supape de suprapresiune ;
  • - ventil (vană) antisuflu;
  • - micromanometru 0 - 50 mmCA ;
  • - debitmetru cu disc
  • - conducte, racorduri, coturi, manşoane de cauciuc, coliere;

Citeste mai mult / Inchide